Inapoi la articol

7 paşi simpli ca să faci o ţuică perfectă

  • Se culeg prunele: mai întâi din livada ta, apoi din a vecinului;
  • Se bagă prunele într-un butoi. Ai grijă să nu locuiască înăuntru vreun filosof antic, ca Diogene, că ţi le mănâncă;
  • Se aşteaptă până când prunele se transformă într-un terci alcoolizat, cam ca creierii unui vamaiot la 5 dimineaţa;
  • Se demontează şi se aruncă pe câmp focosul nuclear din racheta cumpărată de la mafia transnistreană. Ce rămâne e un cazan trainic, din tablă groasă, balistică;
  • Se taie câţiva stejari seculari din pădure, se dă vina pe austrieci şi se face focul sub cazanul cu borhot;
  • Se varsă primele păhărele de ţuică: ăla de la care orbeşti, ăla de la care surzeşti, ăla de la care îţi mai creşte o mână şi ăla cu blestemul faraonilor;
  • Se îmbuteliază ţuica, se vinde vecinului şi a doua zi se fură înapoi de la vecin. Profit 100%!