Inapoi la articol

7 momente marcante din istoria fotbalistică a României

Herodot menţionează că dacii se bucură când iau bătaie şi plâng când echipa lor câştigă. Practic, zamolxienii sunt un fel de rapidişti antici;

În 1330, la Posada, galeria valahă a aruncat cu brichete, petarde şi cutii de cola în echipa Ungariei, motiv pentru care următoarele două meciuri s-au jucat fără public;

În 1459, Vlad Ţepeş a înlocuit scaunele de la tribuna 0 cu ţepe pentru că boierii aveau prostul obicei de a pleca înainte să se termine meciul, ca să nu prindă aglomeraţie în parcare;

În 1595, pe stadionul comunal din Călugăreni, gazonul era atât de noroios încât atacantul turc Sinan Paşa, stră-străbunicul lui Hakan Şükür, şi-a pierdut dinţii;

În 1714, Brâncoveanu le-a ascuns mingea turcilor, aşa că aceştia i-au tăiat capul şi l-au folosit pe post de minge;

În 1859, Alexandru Ioan Cuza a încercat să unească echipa Moldovei cu a Ţării Româneşti, dar bandiţii de la FIFA nu l-au lăsat să bage în teren 22 de jucători;

În iunie 1990, potrivit lui Ion Iliescu, minerii au venit în Piaţa Universităţii ca toată lumea, să sărbătorească victoria României în primul meci de la Campionatul Mondial.